Deseori, pacientii se prezintă la medicul oftalmolog și acuză că își simt „pleoapele grele”.
Acest termen este unul foarte larg și necesită un consult în detaliu pentru a stabili diagnosticul clinic și opțiunile terapeutice. În principal, senzația de pleoape grele are mai multe cauze:
- Lipsa / calitatea proastă a somnului, pacient obosit, care petrece multe ore în fața calculatorului – în această situație, odihna, somnul suficient și de calitate, pauzele la fiecare 30-40 minute petrecute în fața ecranelor și utilizarea lacrimilor artificiale cu greutate moleulară mare îmbunătățesc semnificativ simptomatologia.
2. Blefarochalazisul / Dermatochalazisul – termen ce descrie o suită de modificari legate de vârstă apărute la nivelul pleoapelor. Ca urmare a înaintării în vârstă, pielea și muschii de la nivelul pleoapelor își pierd din suplețe și elasticitate, devenind mai proeminente atât la nivel palpebral superior, cât și inferior. În interiorul orbitei există mai multe compartimente adipoase („fat pockets”), care în timp devin proeminente și pot deranja din punct de vedere estetic. Intervenția chirurgicală care corectează aceste modificări se numește blefaroplastie.
În cazurile incipiente care implică doar exces cutanat se poate apela la blefaroplastia nechirurgicală (minim invazivă), iar în cazurile mai avansate, blefaroplastia clasică reprezintă singura opțiune terapeutică eficientă.
3. Ptoza palpebrală – reprezintă caderea efectivă a pleoapelor.
Ptozele se caracterizează în funcție de severitate (ușoară/medie/severă), afectare unilaterală/bilaterală, congenitale/dobândite. Cauzele de ptoză dobandită sunt multiple, de la afecțiuni neurologice de tip miastenia gravis, sdr Horner, formațiuni palpebrale benigne sau maligne, afectarea posttraumatică a levatorului palpebral, injecții perioculare cu botox. Tratamentul de elecție este diferit pentru fiecare tip de ptoza palpebrală, iar decizia terapeutică optimă se poate lua numai după un consult de specialitate.
