Ce înseamnă „nisipul în ochi”?

Senzație de nisip în ochi?

Și tu te confrunți uneori cu o senzație de nisip în ochi?

Află de ce apare aceasta și ce poți face pentru a o preveni sau ameliora.

Dr. David Ionuț Beuran ne oferă câteva sfaturi de avut în vedere atunci când ne confruntăm cu această senzație supărătoare.

Ce înseamnă „nisipul în ochi”?

Termenul de „nisip în ochi” reprezintă relatarea pacientului ce se prezintă la medicul oftalmolog pentru disconfort ocular.

Acesta este un simptom și mai putem întâlni: senzație de corp străin, arsuri, uscăciune, scăderea acuității vizuale. Apare în diverse patologii oculare, una dintre cele mai des întâlnite fiind sindromul de ochi uscat.

Afecțiunea debutează când suprafața oculară nu mai este protejată corespunzător de către filmul lacrimal.

Acesta poate suferi modificări cantitative (exemplu: secreție insuficientă a glandei lacrimale) sau modificări calitative (exemplu: alterări ale stratului lipidic în expunerea prelungită la conținut digital, disfuncții ale glandelor Meibomius).

Intensitatea simptomelor variază în funcție de etiologie și severitate, dar corelația nu este mereu direct proporțională.

Ce pot face pacienții pentru a scăpa de „nisipul din ochi”?

Pacienții ce prezintă acest simptom trebuie să-și facă o programare la medicul oftalmolog pentru a exclude alte afecțiuni.

În majoritatea cazurilor diagnosticul va fi cel de sindrom de ochi uscat, iar principala linie de tratament o reprezintă lacrimile artificiale. Acestea au ca scop refacerea filmului lacrimal, implicit protejarea suprafeței oculare.

Atunci când patologia este severă, contribuie la apariția afecțiunilor corneene (exemplu: keratită punctată superficială, eroziuni corneene, keratită filamentoasă etc.) și conjunctivale, iar lacrimile artificiale ajută la vindecarea lor.

După caz, schema de tratament poate fi complexă (exemplu: antibiotic în blefarita mixtă asociată cu disfuncția glandelor Meibomius, ciclosporină în sindromul Sjogren).

Lacrimile artificiale au diverse compoziții și astfel se pot alege în funcție de deficiența principală a filmului lacrimal.

Exemplificare caz

Vom prezenta cazul unei paciente în vârstă de 50 de ani diagnosticată cu artrită reumatoidă și sindrom Sjogren secundar, de 8 luni, ce se prezintă pentru disconfort ocular la ambii ochi.

La examenul biomicroscopic pol anterior se observă la ambii ochi: depozite filamentoase la nivelul suprafeței oculare, multiple leziuni punctiforme, albicioase, dispuse la nivelul corneei ce captează fluoresceină.

Examen fund de ochi, ambii ochi: fără modificări patologice. Se efectuează OCT maculă, ambii ochi: fără modificări patologice.

Se efectuează test Schirmer, ambii ochi: 1mm. Se stabilesc diagnosticele: ambii ochi: sindrom de ochi uscat sever, keratită punctată superficială. Se stabilește schema de tratament ce include alături de altele și lacrimi artificiale cu acid hialuronic cu greutate moleculară mare – 5 aplicări pe zi timp de două săptămâni.

Evoluția este una favorabilă, la două săptămâni pacienta relatând o îmbunătățire ușoară a simptomatologiei, iar la examenul biomicroscopic se observă diminuarea zonelor de keratită punctată superficială.

Se continuă tratamentul cu dexpantenol și lacrimi artificiale. Rezultatele sunt în curs de observație.

În concluzie, lacrimile artificiale ocupă un rol important în tratamentul sindromului de ochi uscat indiferent de severitatea afecțiunii.

1. Myron Yanoff, Jay S. Duker, Călin Petru Tătaru coordonatorul ediției în limba română – Tratat de Oftalmologie, ediția a cincea;
2. Kalla A. Gervasio, Travis J. Peck, Cherie A. Fathy, Meera D. Sivalingam, Mark A. Friedberg, Christopher J. Rapuano, Călin Petru Tătaru coordonatorul ediției în limba română – Wills Eye, Oftalmologie practică, ediția a 8-a;
3. Timothy L. Jackson – Moorfields Manual of Ophthalmology;
4. John F. Salmon – Kanski’s Clinical Ophthalmology, ninth edition.